Dan Gavriş- sculptorul genial… care nu muşcă!!!

Ce vremuri de sărăcie şi de nebunie trăim noi românii, în ţara asta mumă pentru hoţi şi şarlatani, ciumă pentru cei cinstiţi, normali sau geniali… O! Ţară tristă, lipsită de noroc…

Dan Gavriş e unul dintre cei lipsiţi de noroc, unul dintre genialii artişti români încă în viaţă…

După prăbuşirea culturii naţionale, proces care a durat, iată, 23 de ani după 1989, România-ţară mumă îşi aruncă la ghena istoriei, unul câte unul, artiştii care are să-i poarte peste veacuri, faima! Unul dintre aceşti artişti de geniu este sculptorul Dan Gavriş!!!

Dan Gavriş a creat opere de artă care sunt răspândite în colecţii particulare în multe ţări, ba chiar şi la Vatican etc. Părăsit de şansă, se luptă cu o boală necruţătoare, care îi roade din creier, pe măsura zilelelor ce trec, tot mai mult… Pentru Dan Gavriş, zilele sunt din ce în ce mai puţine, din ce în ce mai pline de mizerii…

Dan Gavriş a ajuns să doarmă ca aurolacii pe străzi… Dan Gavriş, ca orice artist de geniu, e aproape abandonat de familia sa…, neînţeles şi nesprijinit de nimeni. Mai nou, a ajuns să facă portrete pe orice bucată de hârtie, la orice necunoscut. Şi nu cere niciodată bani pentru asta… Neavând acces la un duş, şi cuprins de accese de tulburare bipolară, e greu suportabil chiar şi pentru cei câţiva oameni care îi mai recunosc calitatea de artist…, dar care nu pot sa facă mai nimic pentru a-l scoate din această mizerabilitate a vieţii. Cine să-i mai dea o şansă lui Dan Gavriş? Primarul general al Bucureştilor, Sorin Oprescu, cel care varsă o lacrimă de nitroglicerină pentru câinii maidanezi? Un primar pentru care artişti precum Dan Gavriş au soarta unor asemenea câini?! Vă asigur, musiu Primar Oprescu, Dan Gavriş nu muşcă!!! Daţi o lege pentru maidanezii de artişti să fie eutanasiaţi? Strig la tine, Primarule!!!! Ai o casă socială pentru Dan Gavriş? Sau măcar un mic atelier cu un pat, cum avea Brâncuşi la începuturile lui de la Paris…, când din mândrie naţională, mânca mamăligă cu fasole…românească?! Ai aşa ceva, slujitorule?!!! Nu de la tine, de la statul pe care îl reprezinţi în faţa cetăţeanului cinstit şi artistului de geniu Dan Gavriş… Să-ţi spun ceva, Primarule: nu ai decât tupeu, atât! Te doare-n cot de suferinţa şi de mizeria în care a ajuns acest artist…

România, prin astfel de aleşi, ca Primarul ăsta, se prăbuşeşte… România nu-şi mai respectă poporul, îl ignoră… Poporul ăsta care-şi spune naţiunea română, s-a imbecilizat? De foame, de mizerie, votează hoţii , şarlatanii… Poporul român s-a amestecat cu lichelele, s-a lichelizat, nu s-a lichefiat, dar nici mult nu mai are cuprins de spectrul unei globalizări forţate, impuse de cei care conduc din  umbra…

Vorbesc de Dan Gavriş pentru că el a devenit dintr-un artist genial, un simbol al omului de rând care suferă de foame, de frig şi de toate nevrozele cauzate de sărăcia care a cuprins România!

Dacă Brâncuși a esențializat spațiul cosmic tinzând să-l reducă la Idee, Dan Gavriș îl fragmentează arătând privitorului corporalitatea ideilor care îl compun… Aflându-se între George Apostu și Brâncuși, arta lui Dan Gavriș e puternic marcată de sentimentul religiozității, multe din sculpturile sale fiind  proiecții canonice  ale unui homo religiosus, în sensul în care a trăi ca ființă umană este în sine un act religios, după cum amintea Mircea Eliade. Dan Gavriș trăiește în sine prin arta sa… care e o sumă de simboluri, sculpturile sale sunt mijloace abstracte pentru a atinge Transcendentul. Dan Gavriș îl descrie pe Dumnezeu prin lucrările sale… Există la Dan Gavriș, precum la Brâncuși, modele geometrice de reprezentare a infinitului, a sacrului…

Dan Gavriş e acceptat cu lucrările lui de artă, la Boema 33, restaurantul devenit simbol al artiştilor în mizerie… Patronul acestui restaurant are puterea de a înţelege pe un artist ca Dan Gavriş, mai mult decât un ministru sau vreun alt demnitar, pentru că Nicuşor Gheorghiţă nu fură, munceşte ca un rob pentru ca afacerea lui de familie, care e acest restaurant Boema 33, devenit locul de taină şi de haină al artiştilor şi scriitorilor români, să reziste! În acest restaurant, Dan Gavriş îşi are adăpostite de vremea rea, sculpturile…,cele câteva care i-au mai rămas după ce a fost evacuat din atelierul din strada Cihovschi… Pentru Dan Gavriş vine iarna cea nemiloasă… Dan Gavriş nu are nici măcar o cutie de carton să se adăpostească de viscol şi de ger, pentru că unde vede un carton sau o hârtie, Dan Gavriş o pictează sau o transformă într-o sculptură nemuritoare…

Auzi, ROMÂNIA?!!!!!!!!!!!!!!!!